0
ș-avut-am vise un milion în astă viață lungă
toate spulberate-n van, mâhnit de-a soartei scârbă.
unul a rămas clădit, sus pus pe metereze
cu rădăcini adânci în timp pornit de la geneze
născut am fost să fiu așa, râvnind în eter pe ascuns
atât de slab în lumea mare, lovit în inimă, am plâns
sunt eu copilul ce visa, trecut-a o secundă
aș vrea să știu ce s-a-ntâmplat…dar cine să-mi răspundă ?
0
tiptil, umil, plin de sfială
arunc un rând amar pe coală
am tot trăit asemenea, istorie-n oglindă
privind adânc cu ochii, la fața ei lividă
în așternut de veselie pornit-a drumul meu
și-am așternut versuri o mie până la apogeu
totul se leagă cum am spus mereu întâia oară
căci nu mai poți să fii iubit de o inimă goală
0
De sus din cer se luminează și cade-ncet o stea,
E steaua fericirii mele, cade tot mai grea…
În căderea ei morbidă lovește-un mal de nori,
Pătrunzător trece prin ei, pe șiră simt fiori;
Totul se leagă-n asfințit, în umbra de la soare,
Cum ne-am legat și noi o data prin sentimente rare;
Acum e punctul de finit, e punctul de plecare,
Căci steaua mea s-a prăbușit neavând culoare.
Dar oare şti cât doare ?
0
Tocmai ce am văzut ultimul episod din House M.D. (asta după ce am urmărit toată seria). Am ținut mult la personajul ”House” și chiar îmi pare rău că s-a terminat serialul.
Pot spune că serialul m-a ridicat ca mentalitate și ca persoană. Chiar mă regăsesc foarte mult in ”House”.
Întâmplările din ultimele zile m-au motivat și pe mine să mă schimb. Am văzut că greșesc, mă și mir că am găsit motivația necesară, iar treaba cu ”oamenii nu se schimbă” e falsă. Mai corect ar fi ”oamenii nu vor să se schimbe”.
Experiențele te învață, nu-ți fie frică de greșeală, nu te gândi la ea. Eșecul e la fel de important ca și reușita. Exact cum noaptea e la fel de importantă ca și ziua. Tot ce trebuie să faci e să ții ochii deschiși și să înveți din fiecare greșeală, căci după fiecare eșec reușita e mult mai dulce.
Așa e și în dragoste, după fiecare relație nereușită trebuie să analizezi greșelile tale, dar și ale partenerului și să speri că vei găsi pe cineva care te va iubi mai mult și cu care greșelile nu se vor mai repeta. Nu am timp de polemici, așa că nu voi intra mai adânc în temă. Am învățat că prea multă redundanță e chiar deranjantă.
O mică creație, din nou cu înțelesuri ascunse (asta pentru că poetul din mine nu vrea să tacă):
Am mers de zor pe acest drum
Am mers cu ochii închiși
Am mers cu ghetele-n picioare
Am mers târâş grăbiş
Am mers din dragoste
Am mers și din greșeală
Am mers cu ghetele-n picioare
Am mers fără opreală
Am mers pe acest drum
Am mers si am clacat
Am mers cu ghetele-n picioare
Acum m-am descălțat
Și din nou o piesă dragă mie la final:
Pace și dragoste !
0
Abandonat de toți și toate pe o fărâmă de pământ
A naufragiat drumețul vrând nevrând
E greu, e izolat de lume, un punct într-un pustiu
Cu cine să mai lupte acum când nimic nu e viu ?
În sutele de nopți ce-au fost și-n cele ce-o să vie
Un singur gând legat de ea produce vijelie
Asta e răzbunarea timpului, așa a fost să fie
Căci greșeala e a lui, e scris în zodie
S-a resemnat dar în zadar, nu este altă cale
Viața merge înainte iar drumețul moare.
*****
O poezie în care am țesut cu dantelă abstractă sentimente adânci. Succes la deslușit !
SpeciMen
Recomand HOSTICO ! (si eu il folosesc)
Ultimele Comentarii