Tocmai ce am văzut ultimul episod din House M.D. (asta după ce am urmărit toată seria). Am ținut mult la personajul ”House” și chiar îmi pare rău că s-a terminat serialul.
Pot spune că serialul m-a ridicat ca mentalitate și ca persoană. Chiar mă regăsesc foarte mult in ”House”.
Întâmplările din ultimele zile m-au motivat și pe mine să mă schimb. Am văzut că greșesc, mă și mir că am găsit motivația necesară, iar treaba cu ”oamenii nu se schimbă” e falsă. Mai corect ar fi ”oamenii nu vor să se schimbe”.
Experiențele te învață, nu-ți fie frică de greșeală, nu te gândi la ea. Eșecul e la fel de important ca și reușita. Exact cum noaptea e la fel de importantă ca și ziua. Tot ce trebuie să faci e să ții ochii deschiși și să înveți din fiecare greșeală, căci după fiecare eșec reușita e mult mai dulce.
Așa e și în dragoste, după fiecare relație nereușită trebuie să analizezi greșelile tale, dar și ale partenerului și să speri că vei găsi pe cineva care te va iubi mai mult și cu care greșelile nu se vor mai repeta. Nu am timp de polemici, așa că nu voi intra mai adânc în temă. Am învățat că prea multă redundanță e chiar deranjantă.
O mică creație, din nou cu înțelesuri ascunse (asta pentru că poetul din mine nu vrea să tacă):

Am mers de zor pe acest drum
Am mers cu ochii închiși
Am mers cu ghetele-n picioare
Am mers târâş grăbiş

Am mers din dragoste
Am mers și din greșeală
Am mers cu ghetele-n picioare
Am mers fără opreală

Am mers pe acest drum
Am mers si am clacat
Am mers cu ghetele-n picioare
Acum m-am descălțat

Și din nou o piesă dragă mie la final:

Pace și dragoste !