Posts Tagged with copilarie
0
Anotimpul

Te-am iubit în fel și chip, la fel de fiecare dată,
Ai plecat, m-ai părăsit, mereu m-ai lăsat baltă;
Am înțeles că te rănesc, n-ai înțeles de ce,
Există o parte rea în toate, chiar și în dragoste.
Aș vrea să-ți dau două zambile,
Să simți miros de primăvară,
Căci pentru mine-ai înflorit prima și ultima oară;
Eu n-am uitat mirosul tău, ș-acum îl am cu mine,
Mă bântuie neîncetat sentimente vrând s-afirme.
Aș vrea să plâng dar nu se poate, tu erai izvorul meu,
De lacrimi dulci, când eram trist, scurgându-se pe obraz cu greu;
Ridic privirea și mă-ntreb: tu oare ai simțit la fel ?
Dar glasul tău nu se aude, nu îmi răspunde la apel…
Mă resemnez prin versuri cu gândul tot la tine,
Te caut pe străzile din București, dar tu esti tăinuită bine,
Pe aleile din Herăstrău sau poate în cearșaful meu,
Te voi găsi numaidecât,
Și-o să-ți șoptesc că te iubesc în timp ce te sărut pe gât.

0
Pasiunea mea, ciclismul

Ciclismul pentru mine înseamnă, pasiune, plăcere, distracție, sport și aventură. Ciclismul e un fel de a gândi și chiar a trăi, pentru că, pentru a pedala îți trebuie un anumit tip de gândire, să ai un spirit liber și să-ți placă să explorezi natura.
Eu iubesc ciclismul și natura de când mă știu. Îmi aduc și acum aminte de prima mea bicicletă cumpărată de la o vecină, sau de prima oară când am ”călărit” un Pegas. Doar eu știu prin cate peripeții am trecut cu acel Pegas (și acum mai trăiește pe undeva pe la țară, prăfuit, într-un șopron). Cred că jumate din copilărie mi-am petrecut-o pe bicicletă, peste tot mergeam cu bătrânul armăsar.
De atunci au trecut mai bine de 10 ani. 10 ani în care bicicleta a devenit ușor ușor parte din viața mea.
Cel mai mult îmi place sentimentul pe care îl am când pornesc la drum lung și dau prima pedală…inima începe să bată din ce în ce mai tare, sângele-mi curge prin vene și parcă ceva îmi gâdilă sinapsele…mă simt liber, relaxat și parcă aș pedala fără oprire. Dar mă trezește la realitate câte un șofer neisprăvit care mă claxonează ca la porțile iadului sau trece la câțiva centimetri de mine ca și cum nici nu aș exista, de parcă nu fac parte din trafic și nu sunt și eu om ca el.
Aș vrea să înțeleagă toți că trebuie să împărțim drumul și că trebuie să respectăm pentru a fi respectați. Iar autoritățile ar trebui să ia atitudine, să creeze condiții pentru bicicliști pentru că la ora actuală e vai de pista mă-sii.
Dacă și ție iți place să pedalezi, cine știe, poate ne vedem la o tură prin bătrânul și aglomeratul București.

1
Gânduri de Crăciun

Și astăzi îmi aduc aminte de verile călduroase cu zile mult prea scurte si nopti prea lungi. În acele veri parcă bucuria plutea în aer și te împingea la isprave care mai de care. Am petrecut multe veri, acasă sau la țară de câteva ori plecat la Marea Neagră dar toate aveau în comun sentimentul ala de libertate profundă și posibilitățile infinite de a face orice. Acelea erau zile în care fără să am vreun program aveam ce face toată ziua iar plictiseala nici nu știam cum arată. Fie că jucam fotbal in fața porții pe cimentul incins de soare fie că ne stropeam cu sticlele găurite cu cuiul în dop, ne distram. Nu aveam calculator, playstation sau xbox dar nici nu îmi trebuiau, afara cu prietenii ma simțeam cel mai bine.
Sub cerul plin de stele și supravegheat de lună umblam cu bicicleta pe fiecare stradă din cartier savurând acea liniște a nopții. Totul era de basm.
Când ți-a trecut viața rămâi cu amintirile așa că asigură-te că ai cât mai multe si cât mai placute.

1